Ajută fara sa te coste nimic!
Si in acest an va rugam mult de tot sa ne ajutati cu cei 3.5% din impozitul pe venit. In Sanctuarul APAM sunt doar animalute cu probleme: unele cu doar 2 picioare, altele cu 3, oarbe sau foarte bătrâne, animaluțe care nu au șanse de adopție.
Formularul este o metoda prin care puteți redirectiona 3,5% din impozit, bifând rubrica 2 ani va fi valabil și în anul urmator, iar statul îl va trimite în contul nostru. Formularul fiind valabil 2 ani.
Va multumim!
Completează și ajuți animalutele
Vizionează un film cu animalutele APAM
Nu va vom uita NICIODATA!
Un an cu multe lacrimi si durere in suflet! Un an in care desi stiam ca va veni acest moment, tot ravasitor a fost, iar cand scriem aceste randuri inca se simte un gol imens in suflet! Ultimii ani au fost cu tratamente, hrana speciala, am facut tot ce ne-a stat in putinta sa fie cat mai indepartat momentul despartirii de Dora si Maronica….si ca si cum durerea pierderii lor nu ar fi fost destul, am primit inca o lovitura, neasteptata! Luca, baietelul nostru iubit, baietelul nostru special cu trei picioruse, baietelul nostru care era plin de iubire pentru toata lumea ne-a parasit si el!
Nu va vom uita niciodata! E atat de greu fara ei! Sanctuarul APAM e plin de catei si pisici, dar fiecare e unic, fiecare e in sufletul nostru! Nu am putut sa ne gasim cuvintele sa va scriem despre ei pana acum….a trebuit sa treaca ceva timp, sa ne mai linistim……
Ca intr-un film horror!
Descrierea e prea dura, un film de groaza!! Mama moarta in sac, puiutii in jurul sacului, tragand de el….asteptand o minune!! Un cosmar care se intampla in Romania! Ce suflet sa ai?! Mai bine spus, sa nu ai!!…sa arunci ca pe un gunoi pe mama moarta in sac si cu puiutii ei vii!!! Nici nu vrem sa ne mai gandim daca mama a fost omorata inainte!!
HORROR! …..puiutii sunt aici cu noi si de acum incolo speram sa le schimbam viata!
DAVID
El e David! Desi sanctuarul nostru e atat de plin si cu greu mai facem fata situatiei, chiar si pe partea de bani, nu am putut ramane indiferenti la apelul facut pentru salvarea acestui baietel. Ochisorii lui ne-au intrat in suflet! Din pacate David era si foarte speriat si greu de prins…probabil ii era greu sa inteleaga sau poate chiar imposibil ca mai sunt oameni in tara asta care ii vreau binele, oameni care vor sa-i schimbe viata!
Speranta noastra a fost sa nu il prinda revelionul, noaptea de cosmar in strada! Si chiar in ziua de noul an, David a fost prins! O doamna cu suflet mare, si-a dedicat timpul ei si cu o rabdare imensa l-a prins!
David a trecut in noul an alaturi de noi, in Sanctuarul APAM! De acum incolo noi vom incerca sa-i redam increderea in oameni, sa facem din el un catel care sa uite de trecutul dureros!
Stiu ne tot plangem ce greu ne este….dar nu e usor cu aproape 100 de animalute in jurul nostru care zi de zi au nevoie de hrana, unele hrana speciala, tratamente….
VA RUGAM sa il adoptati de la distanta pe David si sa ne ajutati cu costurile veterinare care urmareaza si care nu sunt putine. Va multumim din suflet!
La Multi Ani!
Apel urgent!
Asa am fost solicitați sa ajutam o catelusa accidentata care zăcea în iarba cu piciorul rupt si osul vizibil. Nu puteam sa rămânem indiferenți la atâta suferință,asa ca micuțul suflet se afla internat la clinica, la care vor urma investigatii și probabil operații. Când va fi posibila externarea, o vom aduce acasă la marea noastră familie APAM. Va rugam sa nu ne lăsați singuri cu plățile care vor urma pentru refacerea ei, oricat de mica ar fi donatia, pentru acest suflet inseamna mult. Multumim!
➡️PAYPAL:
https://www.paypal.com/cgi-bin/webscr?cmd=_s-xclick&hosted_button_id=MYJL3PG8E7P9U
➡️Revolut: revolut.me/apam
➡️Conturile APAM:
Asociatia de Protectie a Animalelor Minis
EURO: 891 0450 – IBAN: RO 04 RZBR 0000 0600 0891 0450
LEI: RO 59 RZBR 0000 0600 0878 4912
COD SWIFT:
RZBRROBU
RAIFFEISEN BANK
Cum a ajuns Dora sa fie adoptata de mine: acum aproximativ 14 ani ajutam o iubitoare de animale din București sa cumpere hrana pentru animalutele ei și pentru alte suflete care trăiau pe străzi, câmpuri și așteptau înfometate o mana de bobite. Intr-o zi îmi trimite o filmare cu un puiuț mic care plângea ca nu poate ajunge la bobite, era lovit probabil de masina și lăsat asa acolo, fără sa se poată deplasa. Am rugat-o sa caute un cabinet și sa îl ducă acolo de urgenta. Bebelusul era o fetita de câteva luni care în urma unei lovituri puternice avea coloana fisurata. După multe intervenții chirurgicale și tije băgate în interior a reușit sa facă primii pași. Am achitat toate costurile și am organizat transportul ei către noi si asa a ajuns Dora in sanctuarul nostru. Având nevoie de multa atenție și recuperare era mai tot timpul cu mine și fericita ca are familia ei. De atunci și pana azi e catelusa mea de suflet, plângăcioasa numai dacă ridici tonul la ea, de multe ori nu poți întra în casa deoarece ea sta pe post de prag. E o catelusa de talie mare, se deplasează și se ridica mai greu dar știe și sa fuga după pisici…noroc ca nu le poate prinde. Din păcate de vreo 3 ani a dezvoltat mai multe boli cronice, primește hrana și tratament adecvat și sper sa mai aibă mulți ani înainte…nu îmi pot imagina viata fără ea.
De 27 ani, nu a contat pentru noi daca e zi, noapte, canicula, iarna,Craciun….
De 27 de ani salvam si ajutam! Casa și curțile noastre au fost mereu pline cu animalele salvate de noi din fata morții unele au fost adoptate altele au trăit alături de noi pana la batranete.
De 27 de ani, in jurul nostru sunt zi si noapte peste o suta de catei si pisici, nu avem nopti linistite! Sanctuarul APAM e la noi acasa, aici locuim si noi impreuna cu sufletele salvate!
Nu ne plangem, nu ne laudam….doar va povestim despre noi.
Va rugam sa ne sustineti in continuare, oricat de putin, ne ajuta.
Codruta, clonuta noastra…ne-ai parasit!!
14 ani minunati, ai trait in Sanctuarul APAM, unde ai fost cea mai iubita si alintata! Codruta, minunea noastra….acum 14 ani cand am salvat-o de la moarte, era paralizata si cu zero sanse de supravietuire/revenire, din verdictul medical. Dar noi nu am luat in considerare niciun sfat de eutanasiere si am luptat pentru ea si Codruta a luptat impreuna cu noi! Zile, saptamani, luni de tratamente, de gimastica sa nu se atrofieze muschii si incet, incet Codruta s-a ridicat si a inceput sa umble!
Au trecut 14 ani de atunci, in care Codruta a fugit si s-a jucat fericita zi de zi. Singura ei problema era limbuta care nu mai statea in gura, dar se descurca bine si asa!
Of doamne ce greu e! E atat de greu sa stim ca nu o sa te mai vedem….Codruta noastra, nu te vom uita niciodata! Vei ramane mereu in inimia noastra!
