Previous Story
MARIA
Cand am venit pe lume, primul lucru pe care l-am simtit a fost caldura mamei. Era asa de bine: ma ocrotea si ma hranea, nu imi puteam imagina ca vreodata mi se va intimpla ceva rau. Intr-o zi stapanul nostru ne-a abandonat pe mine si pe sora mea. Nu stiam ce ne asteapta, inca mai speram ca nimic rau nu se poate intimpla, ca vom reveni la mama noastra si totul va fi ca inainte. Speranta mea a fost in zadar: am fost duse cu masina si abandonate. Auzeam sunete necunoscute, totul parea sinistru si inspaimantator. Mai tarziu am inteles ca sunt trenurile din gara, care veneau si plecau. Sora mea a inceput sa planga. Trebuia sa fiu tare. Vedeam cum trec oameni pe langa noi nepasatori, speram ca cineva sa se opreasca la noi, sa aiba mila si sa ne dea ceva mancare. Dupa o perioada de timp a aparut o femeie care s-a oprit si a inceput sa ne mangaie si sa ne alinte. A plecat apoi revenind cu mincare. A trecut timpul si m-am resemnat in aceea gara, unde venea mereu aceasta doamna care ne mai alina suferinta si avea grija sa ne hraneasca. Dar intr-o zi surioara mea s-a imbolnavit grav si a murit asa ca am ramas singura. Aceea doamna care imi aducea de mincare spunea ca va incerca sa-mi gaseasca un camin. Asa ca intr-o zi am vazut ca se opreste o masina frumoasa in care mai era un catel. Am fost luata si eu și, dupa un drum lung, am coborat din masina si imediat am fost intampinati de oameni cu multa caldura si dragoste. Era un loc de vis unde ne astepta o casuta numai a noastra. In jurul nostru erau alti catei care zburdau fericiti, fara nicio grija. Aici sunt si acum, fericita si iubita. De aceea va rog sa ii ajutati pe parintii nostri adoptivi care au o multime de animalute de ingrijit, toate salvate din situatii asemanatoare cu a mea.
MARIA a fost adoptata in 20.sept.09,de o familie deosebita,care se ocupa de ea cu toata dragostea.
