Am plecat sa facem cumparaturi aici in apropierea noastra, si poate nici nu observam in parcarea de masini un ghemotoc mic si negru care statea tremurand sub o masina, daca nu am avea ochiul format pentru astfel de ascunzisuri, ne-a cuprins o revolta fara margini la vederea acelei mici fapturi care astepta ca cineva sa o cheme sa o alinte sa-i dea hrana. Era cocosata de slaba, plina de pureci de paraziti era imposibil sa supravietuiasca in asemenea conditii. Oare cum se poate ca cineva sa isi imagineze ca abandonand-o acolo ii da o sansa la viata dar probabil ca sunt intrebari la care nu vom primi raspuns niciodata. Cand am pus mana si am mangaiat-o, ochii ei se uitau la noi rugatori dar si tematori nu stia la ce sa se astepte de la aceasta viata in care s-a nascut fara noroc si nedorita de nimeni. In gand ne-a venit un nume: LINA ,am luat-o in brate si am strans-o la piept, de acum speram sa-i schimbam cursul vietii in bine , sa uite ca a venit pe lume nedorita si sa se bucure de acum inainte de toata dragostea si atentia cuvenita unui bebelas scump si drag.
Un sufletel mic si disperat
